Cum digeră vaca furajele: ce se întâmplă în rumen și de ce contează pentru furajare?

Vaca nu digeră furajul doar cu propriile enzime. În rumen trăiesc miliarde de microorganisme care descompun o parte din hrana consumată și o transformă în substanțe pe care animalul le poate valorifica. Rumegarea, saliva, pH-ul ruminal și structura rației influențează buna funcționare a acestui sistem.

Vaca se hrănește în mare parte cu plante bogate în fibre, pe care organismul uman nu le poate valorifica în același mod. Cum reușește? Răspunsul se află, în mare parte, în rumen.

Vaca chiar are patru stomacuri?

Nu. Vaca are un singur stomac cu patru compartimente: rumenul, rețeaua, foiosul și cheagul.

Rumenul și rețeaua funcționează strâns împreună și aici are loc cea mai mare parte a fermentației microbiene. Foiosul participă la absorbția apei și a unor substanțe, iar în cheag digestia continuă cu ajutorul acidului clorhidric și al enzimelor digestive.

Mai important decât numărul compartimentelor este însă ce se întâmplă cu furajul în rumen.

Ce se întâmplă în rumen?

Rumenul este un spațiu de fermentație în care trăiesc bacterii, protozoare și fungi microscopici. Aceste microorganisme folosesc diferite componente ale furajului și le transformă în produși pe care vaca îi poate valorifica.

Ce înseamnă fermentația?

Fermentația este procesul prin care microorganismele din rumen transformă anumite componente ale furajului în acizi grași volatili și gaze.

Acizii grași volatili sunt absorbiți prin peretele rumenului și reprezintă o sursă importantă de energie pentru vacă.

De aici rezultă un principiu simplu:

Când hrănim vaca, hrănim și microorganismele din rumen.

Pentru ca fermentația să se desfășoare normal, condițiile din rumen trebuie să le permită acestor microorganisme să funcționeze corespunzător.

De ce rumegă vaca?

Rumegarea mărunțește suplimentar furajul și stimulează secreția de salivă.

O parte din furajul ajuns în rumen revine în gură, este mestecat din nou, amestecat cu salivă și apoi înghițit. Prin remestecare, particulele devin mai mici, iar microorganismele pot acționa pe o suprafață mai mare.

Saliva are și un alt rol important: ajută la reglarea acidității din rumen.

Ce este pH-ul rumenului și de ce contează?

pH-ul arată cât de acid sau alcalin este un mediu. În rumen, pH-ul influențează activitatea microorganismelor implicate în fermentație.

În timpul fermentației se formează în mod natural acizi. Saliva vacii conține bicarbonat, care acționează ca un tampon și neutralizează o parte din acești acizi.

Dacă pH-ul rămâne prea scăzut o perioadă prea lungă, echilibrul microorganismelor din rumen se modifică, digestia fibrelor poate fi afectată, iar riscul de acidoză ruminală crește.

Cu cât vaca mestecă și rumegă mai mult, cu atât secretă mai multă salivă. Iar cât mestecă animalul depinde în mare măsură de structura rației.

Un conținut mare de fibre nu garantează, așadar, o structură potrivită a rației. Două rații pot avea un conținut apropiat de fibre, dar structura lor fizică poate stimula diferit masticația și rumegarea.

Cum poate vaca să valorifice iarba și fânul?

Pereții celulari ai plantelor conțin celuloză, pe care enzimele proprii ale vacii nu o pot descompune.

Microorganismele din rumen, în schimb, fermentează celuloza. În urma acestui proces se formează acizi grași volatili, pe care vaca îi folosește ca sursă de energie.

Așa poate valorifica vaca o parte importantă din fibrele aflate în iarbă, fân și alte furaje vegetale.

Ce ne spune dantura vacii despre modul în care se hrănește?

Bovinele nu au incisivi pe maxilarul superior. În locul lor se află bureletul incisiv, o formațiune fibroasă și rezistentă pe care apasă incisivii inferiori.

La pășunat, vaca prinde iarba cu limba, o fixează între incisivii inferiori și bureletul incisiv, apoi o rupe. Mărunțirea continuă prin masticație și, ulterior, prin rumegare.

Această particularitate explică și modul caracteristic în care bovinele rup iarba la pășunat, în loc să o taie între două rânduri de incisivi.

Ce înseamnă toate acestea pentru furajare?

Procentul de proteină brută este un criteriu important, dar nu spune totul despre un furaj.

Două furaje cu același nivel de proteină brută pot conține surse proteice diferite, care se comportă diferit în rumen. În cazul fibrelor contează cantitatea, dar și sursa și structura fizică.

Proteina, energia, fibrele, mineralele și vitaminele fac parte din aceeași rație și interacționează în procesele de digestie și metabolism.

Scopul nu este să oferim cât mai mulți nutrienți, ci să oferim cantitatea și combinația potrivite pentru necesarul animalului.

Dacă vrei să înțelegi mai bine ce înseamnă valorile de pe eticheta unui furaj, citește și articolul nostru Eticheta furajului explicată fermierilor: cei mai importanți termeni, pe înțelesul tuturor.

Ce poate observa fermierul în efectiv?

Rumegarea, furajul rămas în iesle și aspectul bălegarului pot oferi informații utile despre modul în care funcționează furajarea.

Rumegarea: în perioadele de repaus, rumegarea este un comportament normal și frecvent. Dacă, în condiții similare, se observă constant mai puține vaci care rumegă decât de obicei, merită verificate rația și starea animalelor, la nevoie împreună cu medicul veterinar sau specialistul în nutriție.

Sortarea rației: dacă vacile aleg constant anumite componente și le lasă pe altele, compoziția furajului efectiv consumat poate diferi de cea a rației distribuite.

Bălegarul: boabe întregi sau bucăți vizibile de furaj nedigerat pot sugera că merită verificate mai atent procesarea furajului, structura rației sau digestia.

Niciuna dintre aceste observații nu oferă singură un diagnostic. Ele devin utile atunci când sunt analizate împreună cu starea animalelor și performanțele efectivului.

La ce să fii atent când alegi un furaj pentru bovine?

Proteina este doar unul dintre criterii. Merită verificat și:

• pentru ce categorie de animale și pentru ce obiectiv de producție a fost formulat furajul;
• cum se integrează în rația zilnică și în furajele voluminoase disponibile în fermă;
• ce materii prime conține;
• ce aport de proteină, energie, fibre, minerale și vitamine asigură.

Dacă ești în căutarea unei soluții pentru efectivul tău, poți consulta furajele AnFeed pentru bovine sau poți discuta cu colegii noștri despre varianta care se potrivește rației din fermă și obiectivelor tale de producție.

Întrebări frecvente despre digestia vacii

Vițelul rumegă la fel ca o vacă adultă?

Nu. Rumenul se dezvoltă treptat, pe măsură ce vițelul începe să consume furaje solide, iar rumegarea apare odată cu dezvoltarea funcțională a rumenului.

De ce râgâie vaca?

Fermentația din rumen produce gaze. În condiții normale, vaca le elimină în principal prin râgâit, proces numit și eructație.

De ce este apa importantă pentru funcționarea rumenului?

Apa este necesară pentru hidratarea animalului, dar și pentru menținerea mediului lichid din rumen, amestecarea conținutului ruminal și desfășurarea normală a fermentației.

De ce trebuie făcută treptat schimbarea furajului?

Microorganismele din rumen se adaptează la rația consumată de obicei. O schimbare importantă necesită timp de adaptare, motiv pentru care modificările mai mari ale rației se fac, de regulă, progresiv.